Casa cu Lei
Str. N. Titulescu nr. 8
Datare: sec. XVIII, sf. sec. XIX
Cod LMI : BN-II-m-A-01581
Clădirea realizată din piatră şi cărămidă este o construcţie ridicată în a doua jumătate a secolului XVIII, pe o parcelă îngustă, cu un plan în formă de L având frontul îngust la stradă. Faţada este structurată pe 4 axe. Iniţial parterul cuprindea 3 axe cu un gang carosabil în axul din stânga imobilului, care la sfârşitul secolului al XIX-lea a fost parţial înzidit prin amenajarea în gang a unui spaţiu comercial şi realizarea unui acces pietonal. Cu acelaşi prilej au fost demontate parapetele ferestrelor din parter şi montate o uşă şi o uşă vitrină de formă rectangulară. Nivelele sunt despărţite printr-un brâu amplu. Cele 4 axe ale etajului (2 +2) cuprind ferestre dreptunghiulare cu patru ochiuri subliniate de chenare şi solbancuri. Deasupra ferestrelor sprâncene de cornişă în dublă acoladă. În aticul ferestrelor decoraţia din stucatură cuprinde ghivece florale. Deasupra portalului carosabil a fost instalată o stemă în relief cu însemnele breslei măcelarilor susţinută de doi lei afrontaţi – de aici numele de Casa cu Lei. Stema cuprinde într-un strat surmontat de o coroană elementele specifice meseriei, toporul şi cuţitul deasupra unui cap de bou. Verticalele imobilului sunt subliniate de pilaştri treptaţi încununaţi de capiteluri. O cornişă amplă, treptată subliniază acoperişul în două ape cu coama paralelă cu axul străzii. În planul acoperişului a fost montată o lucarnă ovală din tablă. Gangul carosabil este acoperit cu o boltă cilindrică cu penetraţii, parţial distrusă la înlocuirea portalului cu actualul acces pietonal. Încăperile de la stradă au primit în locul bolţilor iniţiale tavane. La parter încăperea din spatele încăperii de la stradă este boltită cu o boltă a vela formată din trei travee delimitate prin arce dublouri. Accesul la etaj se face printr-o scară cu dublă rampă din care se intră în încăperile de la stradă şi printr-o cursivă pe grinzi metalice cu o balustradă din fier forjat, la încăperile laterale. Construcţia de factură barocă, realizată în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea a suferit transformări succesive la sfârşitul secolului XIX şi în anii ’60 ai secolului XX, intervenţii care au declasat valorosul monument ridicat de unul din membrii activei bresle a măcelarilor, al cărui nume ne rămâne din nefericire necunoscut. Actual clădirea se află într-o foarte proastă stare de conservare. Imobilul a fost restaurat în anul 2013 și amenajat ca un spațiu expozițional coordonat de Centrul Cultural Municipal George Coșbuc.
Bibliografie: Corneliu Gaiu, Vasile Duda, Topografia monumentelor din municipiul Bistrița. Centrul istoric, Editura Accent, Cluj-Napoca, 2008.

