APROPIEREA - PROIECŢIE FILM DOCUMENTAR - Centrul Cultural Municipal "George Cosbuc" Bistrita

APROPIEREA - PROIECŢIE FILM DOCUMENTAR

Stagiunea de film documentar din cadrul programului KINEDOK continuă!

Vă invităm joi, 28 martie, la ora 19.30 la Palatul Culturii (Sala Al. Misiuga) pentru o proiecţie a documentarului APROPIEREA

(Too Close)

Vă aşteptăm!

Intrarea liberă!

Informaţii despre film:

APROPIEREA

România / Ungaria, 2022, 85 minute

Regie: Botond Püsök

Imagine: Botond Püsök

Producători: Irina Malcea, Luna Film (România); András S. Takács, Eszter Cseke, Spot Productions (Ungaria)

Muzica: Andor Sperling, David Stephen Grant

Design sunet: Tamás Bohács

Sinopsis scurt:

Andrea, actriță de teatru, duce în aparență o viață liniștită alături de copiii ei. Dar această viață ascunde o mare traumă. Când fostul partener de viață, condamnat pentru abuz sexual, se întoarce în satul lor, Andrea trebuie să construiască de una singură o existență sigură pentru copii.

Sinopsis lung:

Filmul lui Botond Püsök își asumă din plecare o sarcină dificilă: aceea de a se insera într-un nucleu familial consumat de vinovății și traume și care, oricât de închegat ar părea, poate imploza în orice moment. Camera o urmărește aproape neîncetat pe Andrea, actriță, mamă a doi copii și oaia neagră a sătucului transilvănean în care trăiește. Curând aflăm motivul acestei ostilități: comunitatea face front comun în favoarea fostului partener al Andreei, fiul preotului local, aflat la închisoare pentru abuzul fiicei ei din căsătoria precedentă. Când bărbatului i se scurtează pedeapsa, acesta încearcă să-și contacteze fiul, născut după evenimente și care locuiește cu mama și sora lui vitregă. Meritul principal al filmului este de a ne face vizibile, chiar palpabile, frica și furia Andreei, deruta care o cuprinde în fața microcosmului ostil al satului, unde oamenii o acuză de fabricația întregii povești, și a unui sistem de justiție orb, inconștient și insensibil, ce ia în considerare pretențiile unui tată infam asupra fiului său, dar și resursele nebănuite pe care le dibuie în ea însăși pentru a-și apăra familia. (Liri Chapelan, One World Romania 2023)

Trailer:

https://www.youtube.com/watch?v=W8F0r6jdwsc

Biografie regizor:

Filmele de ficțiune și documentarele regizorului de origine română Botond Püsök au fost proiectate în cadrul mai multor festivaluri de film internaționale. În 2016, cineastul a câștigat premiul pentru Cel Mai Bun Regizor la Festivalul Internațional de Film Astra Sibiu și la DocuArt Film Festival, pentru documentarul său, „Angela”. Botond are o diplomă de Master în Regie de Film Documentar din partea Universității de Teatru și Film, SZFE Budapesta.

Notă regizorală:

„Când am început să fac acest film și să vorbesc despre el cunoscuților, m-a uluit să-mi dau seama ce gândim despre abuzul asupra copiilor, precum și despre abuz în general: oamenii știu că e groaznic, dar, în același timp, e și ceva atât de îndepărtat de ei, încât nu și-ar imagina niciodată că i s-ar putea întâmpla cuiva apropiat. Cum îmi cunoșteam bine personajele, pentru mine era aproape ca și cum s-ar fi întâmplat în familia mea. Sentimentul pe care voiam să-l surprind în film este următorul: Andrea ar putea să fie mama oricărui copil, fiica ei ar putea să fie prietena, colega de clasă a oricărui copil. Dacă relaționăm cu ele prin sentimente de bază, cum ar fi iubirea și empatia, le putem fi alături în lupta lor pentru o nouă viață. Am vrut ca povestea să surprindă trecutul întunecat, dar, de asemenea, să conțină și multă lumină și inspirație, datorate perseverenței lor. Mă simt norocos că și personajele mele au simțit această dorință, de a-și spune povestea în acest fel și că, astfel, camera de filmat a devenit o parte a procesului lor de vindecare.” (Botond Püsök)

Presă (RO):

„Subiectul abuzului sexual asupra copiilor în familie este întotdeauna unul sensibil, și probabil nu există o singură modalitate corectă de a îl aborda în manieră documentară. De obicei, victimele nu doresc să vorbească, pentru că se pot simți expuse sau vulnerabilizate, mai ales în mediul din care provin. Din acest motiv, filmul lui Botond Püsök este un portret riscant, curajos, delicat și, nu în cele din urmă, puternic al acestui caz. [...] Documentarul funcționează la fel de eficient și ca mărturie a urâțeniei umane care poate înflori neprevăzut în unele comunități mici dar și ca ca un thriller intens. Versatilitatea sa îl face excepțional.” (Cineuropa, Marko Stojiljković, https://cineuropa.org/en/newsdetail/429045)

„În Apropierea de Botond Püsök, o coproducție româno-maghiară care a luat cel mai important premiu la recent încheiatul Astra Film Festival de la Sibiu (cel mai bun film din secțiunea Voci emergente ale documentarului), o mamă luptă să-și apere copiii de fostul partener, care i-a abuzat sexual fetița în perioada când era gravidă cu copilul lui. Filmul vorbește despre traumă, dar și despre iubire și curaj cu limbajul unui thriller care îți strânge inima.” (Libertatea, Iulia Blaga, https://www.libertatea.ro/entertainment/de-ce-trebuie-neaparat-vazut-filmul-care-a-castigat-premiul-cel-mare-la-astra-film-festival-4317376)

„Povestea la care am fost martori ne arată că există mereu o șansă de vindecare acolo unde există forța de a lupta și sprijinul celor apropiați. Aceasta este reacția pe care o stârnește documentarul Apropierea / Too Close. Pentru nicio clipă să nu vă gândiți că este creat artificial sau manipulativ. Nu este cazul. Este un documentar bine închegat, creat de un regizor tânăr, însă cu o imensă capacitate empatică. Iar aceasta nu poate fi mimată.” (Liternet, Iulia Hossu, https://agenda.liternet.ro/articol/27042/Iulia-Hossu/Despre-puterea-unei-Apropieri-Apropierea-Tul-kozel-Too-Close.html)

Presă (internațional):

https://www.cineuropa.org/en/newsdetail/429045/

https://www.cineuropa.org/en/newsdetail/431972

https://www.moderntimes.review/too-close/

https://www.filmsinframe.com/en/features/best-romanian-films-2022/

https://www.filmneweurope.com/festivals/item/124041-astra-film-festival-2022-has-announced-its-winners

https://www.screendaily.com/news/sarajevo-film-festival-to-showcase-20-world-premieres-in-competition-sections/5172815.article

Motivația protagonistei:

„Am aflat din cazul nostru și din film că multe femei au crescut, din păcate, în acest secret dureros. Că au fost molestate și abuzate ani de zile de un vecin, bunic, unchi, tată adoptiv sau de propriul lor tată. Vieți umane sunt distruse în mediul nostru imediat. Știu că nu este ușor, dar îndrăzniți să cereți ajutor și să ieșiți din asta! Nu mi-a fost ușor, nu îmi este ușor nici acum. Dar ceea ce am experimentat este că totul se schimbă dacă îndrăznim să facem un pas, în momentul în care ieșim din vâltoarea asta, apare o altă situație de viață, poate una mai ușoară... Și întotdeauna este mai ușor pentru copil, pentru că doar ascultându-l și crezând în el, se eliberează un pic de povara durerii și poate vorbi mai ușor cu terapeutul, se poate deschide cu oamenii într-un mod diferit. Protecția unui copil începe prin faptul că îl crezi și îi ții partea. Dacă îl reducem la tăcere și îl discredităm, ce învață sufletul lui rănit despre lume?

Cred că, dacă am oferi părinților și cadrelor didactice o instruire cu privire la semnele abuzului și îndrumări cu privire la ce trebuie să facă în astfel de situații, ar fi puțin mai ușor pentru următoarea generație să crească. Societatea ar trebui să se schimbe și, bineînțeles, legea ar trebui să se schimbe pentru a proteja mai bine victimele. Este încă des întâlnit ca victima să fie făcută de rușine de către comunitate, dar de fapt, cine ar trebui să se rușineze de abuzul sexual asupra unui copil? Cel care l-a suferit și a cărui viață este marcată pentru totdeauna, sau cel care a fost suficient de josnic pentru a-l comite?

Așa cum a spus fiica mea, dacă filmul nostru poate convinge cel puțin un copil să ceară ajutor de la un adult de încredere, iar eu pot convinge măcar o mamă să pună capăt unei relații abuzive, atunci filmul nostru și-a atins scopul. Din păcate, există prea multe cazuri de abuz în mediul nostru, nu mai putem să le tratăm ca pe un tabu. Trebuie să ne schimbăm atitudinea față de ele, trebuie să avem grijă de victime, trebuie să le sprijinim, trebuie să vorbim despre aceste cazuri. Ca să citez un Domn: <<Există lucruri despre care nu se poate vorbi. În schimb, există lucruri care nu pot fi ținute sub tăcere>>.”

Premii și festivaluri:

Sarajevo Film Festival / Bosnia și Herzegovina, 2022 – Premiera mondială

Astra International Film Festival / România, 2022 – Best Documentary, European Voices

Section

Les Films de Cannes à Bucarest / România, 2022

Kasseler Dokfest / Germania, 2022

BIDF Budapest International Documentary Festival / Ungaria, 2023 – Audience Award

Fipadoc Int. Documentary Film Festival / Franța, 2023 – European Youth Award

One World Int. Human Rights Documentary Film Festival / Cehia, 2023

One World Romania 2023

Millenium Docs Against Gravity / Cehia, 2023

Dezvoltat în cadrul: